Adnan Guso, fostul portar de la Craiova și Dinamo, ne-a fost ghid prin orașul port-drapel al țării pe care oamenii lui Lucescu jr trebuie să o învingă în drumul spre Euro. Tot el face și caracterizarea perfectă a situației din fosta Iugoslavie: „Și noi, și sârbii, și croații vorbim aceeași limbă. Noi îi zicem bosniacă, ei, sârbă și croată. O nebunie!”
Un drum îngust și destul de avariat pe aproape toți cei 170 de kilometri ai săi leagă granița sârbă de Sarajevo. Asfaltul taie munții până când în față apare așezarea întinsă ca un lighean pe Alpii Dinari. Culoarea gri domină peisajul urban încă din start până aproape de centrul orașului, unde pe stânga și pe dreapta se găsesc magazinele celor mai importante branduri de modă din Europa, toate îmbrăcate în „haine” noi, de sticlă.
Amintirea războiului, principalul obiectiv turistic
Au trecut aproape 16 ani de la terminarea conflictelor din zonă și „cicatricele” clădirilor sunt din ce în ce mai șterse, grație eforturilor de refacere a țării. Bosniacii păstrează însă intacte câteva locuri esențiale pentru ei și pentru întâmplările ce au marcat destinul țării. Cel mai important e tunelul aflat la exact 780 de metri de aeroportul din Sarajevo, singurul mod prin care oamenii puteau primi ajutoarele venite din restul continentului în timpul conflictelor și prin care răniții puteau primi ajutor. Un spațiu îngust și înalt cam cât pentru un copil de 12 ani: „Acum e aici muzeu, vin străinii mai mult. Nouă, bosniacilor, nu ne place să ne aducem aminte de război”. Motivele sunt lesne de înțeles pentru fostul goalkeeper: „Opt rude ale mele au murit în timpul conflictelor”, spune apăsat Adnan Guso în timp ce indică spre numele victimelor din familia sa scrise pe panoul celor decedați. Goalkeeperul a fost și el soldat pe frontul Bosniei: „Am prins ca militar ultimele șase luni de război. N-am avut încotro. Ori mă duceam să lupt, ori… Nu exista altă alternativă, să înțelegeți. Urăsc armele de atunci, nici nu vreau să văd sau să mă apropii de ele”, continuă uriașul de aproape doi metri.
„Vecinul meu e sârb și ne bem cafeaua împreună”
Subiectul religios e unul încă destul de sensibil pentru oamenii din zonă, însă, indiferent de etnie, locuitorii încearcă acum să trăiască în armonie: „Vecinul meu e sârb, eu sunt musulman bosniac. Aproape în fiecare diÂmiÂneață merg la el să bem cafeaua sau vine el la mine. Și când te gândești la ce-a fost, parcă nu-ți vine să crezi”, explică Guso în timp ce ne îndrumă spre cea mai înaltă clădire din Sarajevo, de pe acoperișul căreia ochii străbat orașul de la un capăt la celălalt. Are 35 de etaje și e amplasată în apropierea noii ambasade a Americii. Paradoxal, lângă impresionanta construcție stau ruinele unei case cu găuri în ziduri cât pumnul.
350 de euro e salariul mediu în Bosnia, comparabil cu cel din România
Politicul distruge fotbalul În Bosnia Sârbii și croații din federația de fotbal a Bosniei se împotrivesc schimbării sistemului de conducere, de teamă că s-ar putea crea un precedent periculos pentru climatul politic.
Bosnia ignoră amenințările venite de la FIFA și UEFA și, cel mai probabil, va fi exclusă din preliminariile pentru Euro 2012. Oficialii de la Sarajevo nu se pot pune de acord în privința modalității de alegere a președintelui federației, fiind împărțiți în două tabere: bosniacii sunt pentru schimbare, în timp ce reprezentanții sârbi și croați sunt împotrivă.
În fruntea principalului for fotbalistic din Bosnia președintele se schimbă la fiecare 18 luni. Sistemul rotației este între cei trei reprezentanți ai celor trei etnii dominante din această țară, același lucru fiind valabil și pentru cea mai înaltă funcție din statul bosniac, președenția. Acest fapt face imposibilă aplicarea normelor UEFA, care cer ca federația să fie condusă de un singur om. „Bosniacii sunt pentru aplicarea acestei decizii, însă nu se pot înțelege nici cu sârbii, nici cu croații. Le este teamă că, dacă forul fotbalistic va fi condus de un singur om, atunci oamenii vor dori ca acest lucru să se întâmple și în politică”, a explicat unul dintre membrii federației. Bosniacii merg la cumpărături în Austria
„De când s-au eliminat vizele pentru Austria, mulți au început să meargă acolo la cumpărături”, spune Adnan Guso. Având 800.000 de locuitori, Sarajevo e mult mai liniștit decât marile orașe ale României, lucru ușor sesizabil și din lejeritatea traficului: „În București faci o oră pe drum oriunde te-ai duce”, se amuză Adnan. În Bosnia, rănile războiului se cicatrizează treptat, iar Sarajevo s-a metamorfozat, încet, dar sigur, dintr-un buncăr într-un oraș pitoresc încărcat de o istorie apăsătoare.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER